Omul de Piltdown: Resturile fosilei
Omul de Piltdown era alcatuit din doua cranii umane, o falca de urangutan, un molar de elefant, un dinte de hipopotam si un dinte canin de la un cimpanzeu. Sir Kenneth Oakley a determinat vechimea craniilor umane ca fiind de aproximativ 620 de ani. Ele ar fi putut apartine indienilor Ona din Patagonia, deoarece craniile erau foarte groase, aceasta fiind o trasatura comuna printre indienii Ona. Falca de urangutan are aproximativ 500 de ani vechime, probabil fiind din Sarawak. Molarul de elefant se considera a fi din Tunisia. Dintele de hipopotam se considera ca ar proveni din Malta sau Sicilia. Dintele canin apartine unui cimpanzeu din Pleistocen. Ramasitele omului de Piltdown au fost intentionat imprastiate in jurul unei cariere din Piltdown, Anglia, asa incat ele sa poata fi descoperite mai tarziu ca dovezi pentru evolutia omului din maimuta. Craniile au fost tratate cu acid. Toate resturile de fosile au fost vopsite cu o solutie de sulfat de fier. Dintele canin a fost colorat in maro si lipit cu guma de mestecat. Molarii au fost slefuiti in partea de jos. Portiunea falcii de urangutan care facea legatura intre falca si craniu a fost rupta cu grija in asa fel incat sa nu se cunoasca ca falca nu apartine unui craniu uman.
Omul de Piltdown: Autori
Inselatoria cu omul de Piltdown se considera ca a fost comisa de catre Charles Dawson, un arheolog, geolog si achizitor de fosile pentru British Museum. Oricum, nu se stie cu certitudine cine a fost implicat. Exista un numar de suspecti, incluzand pe Sir Arthur Smith Woodward, supraveghetor al departamentului de istorie naturala din cadrul British Museum si Pierre Teilhard de Chardin, paleontolog si teolog iezuit.
Omul de Piltdown: o farsa deliberata
Omul de Piltdown a fost in mod evident o farsa intentionata. La o investigatie amanuntita, farsa a fost demonstrata foarte repede. Insa descoperirea nu a fost investigata corespunzator decat la patruzeci de ani de la descoperirea initiala. Aceasta s-a datorat in primul rand bunei reputatii detinuta de cel ce a facut descoperirea. Foarte putini experti au suspectat inselaciunea. Asta pana in 1949, cand fosilele au fost datate folosind tehnica absorbtiei de fluor, iar autenticitatea descoperirii a fost pusa subt semnul intrebarii. Este adevarat ca testul cu fluor nu a fost efectuat decat la multi ani dupa farsa. Oricum, semnele de slefuire de pe dinti si faptul ca uzura era in partea din spate, ar fi fost evidente imediat, la orice inspectie de inceput.
Omul de Piltdown: O avertizare generala
Istoria omului de Piltdown este o avertizare catre noi toti. Trebuie sa investigam pe deplin si foarte atent toate datele. Nu doar luptand impotriva obscuritatii din trecut, dar si impotriva intentiilor ascunse ale oamenilor ambitiosi.
Invata mai multe acum!
